Vor provoca studenții americani o nouă criză financiară? | Global | DW

0
16

Studenta americană Toni Vincent a absolvit în urmă cu trei ani masterul în Sănătate Publică. Pentru studii a fost nevoită să solicite un credit de șase cifre, înainte de a primi primul salariu. La absolvire avea de înapoiat 100.000 dolari americani pentru creditul de studiu. Costurile studiului de bază (bachelor) la o facultate de stat s-au ridicat la 15.000 de dolari, iar masterul, la renumita George Washington University a costat mult mai mult – 85.000 de dolari. Vincent, în vârstă de 32 de ani, lucrează ca manager de programe la o organizație caritabilă, coordonând proiecte legate de sănătatea publică. Salariul nu îi ajunge pentru a plăti rapid creditele. La trei ani de la începutul primului job, se află la începutul carierei și mai are datorii de 80.000 dolari.

Împrumuturile studenților mai mari decât datoriile pe cărțile de credit

Situația lui Toni Vincent nu e diferită de a celorlalte 44 milioane de studenți americani care au luat credite. Împreună datoreză statului 1,5 bilioane de dolari. Este mai mult decât oricând. Numai datoriile ipotecare sunt mai mari. În total, șapte procente din datoriile SUA reprezintă credite de stat pentru studenți. La acestea se adaugă creditele bancare private ale studenților, în valoare de 64,2 miliarde dolari. Conform unui studiu al Băncii Centrale Americane, FED, din iunie 2018, 42% dintre studenți au fost nevoiți să ia credite pentru educație. În medie, fiecare are datorii între 20.000 și 25.000 de dolari.

Mark Zuckerberg și-a întrerupt studiul la Harvard. Cu toate acestea, în 2017, celebra universitate i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa.

Între timp, suma este chiar mai mare. Cine a început să studieze în 2016 datorează deja statului în medie 37.172 de dolari. Jon Fansmith este directorul Uniunii Universităților, American Council of Education. ACE reprezintă 1.800 de universități în toată țara. Fansmith spune că în prezent studiază mult mai mulți tineri decât în trecut. Așa că mai multe persoane iau credite. Astfel încât datoriile totale sunt mai mari. Într-adevăr, în toamna anului 2018, erau înscriși la universitățile americane aproximativ 20 milioane de studenți, cu 5 milioane mai mulți decât în toamna anului 2000. Pentru că o diplomă de studii superioare este mai importantă decâ oricând. Un studiu realizat în 2013 la Georgetown University arată că până în anul 2020, în jur de 65 la sută dintre angajatori vor solicita cel puțin o diplomă de bachelor. Așa că pentru Toni Vincent nu s-a pus niciodată problema să nu studieze. ”Este investiția în viitorul meu”.

Niciodată studiul nu a fost atât de scump

Dar această investiție devine tot mai mare. Pentru că studiul a devenit tot mai scump de-a lungul anilor. Din 1988, taxele au crescut de patru ori, în funcție de facultate și de perioada de studiu. O facultate la stat de patru ani costă între timp 20.000 dolari. Iar una privată până la 50.000. În medie, un student trebuie să plătească lunar rate de 351 dolari, deseori timp de zeci de ani. O mare parte dintre aceștia se află după numai doi ani în imposibilitate de plată. Constantine Yannelis predă Finanțe la Universitatea din New York și cercetează subiectul creditelor luate de studenți. Mulți au dificultăți în a returna creditele, spune acesta. Din cele 44 milioane de studenți cu datorii, mai mult de 10 la sută nu reușesc să-și plătească niciodată creditele.

Paralele cu criza de pe piața imobiliară

Creditorul este în 90 la sută din cazuri statul. În cazul studenților care nu pot să plătească, sumele sunt acoperite de plătitorii de taxe. Trendul merge într-o direcție îngrijorătoare: în viitor, tot mai mulți studenți nu-și vor putea returna datoriile. Rata celor care nu plătesc ar putea crește până în 2023 la 40 la sută. Cifrele au fost publicate de Booking Institute. Mass Media fac de câțiva ani paralele între această situație și falimentul băncii Lehman Brothers respectiv criza financiară din 2008. Televiziunea CNBC vorbește despre o bulă, Fox News și MarketWatch despre o criză. Ceea ce s-a întâmplat atunci cu americanii care nu și-au putut plăti ipotecile s-ar putea repeta cu studenții.

La criza din 2008, băncile au fost nevoite să acopere golurile ipotecilor neplătite cu banii contribuabililor. Și în acest caz s-ar întâmpla la fel. Există deci paralele.

Stanford Universitiy (picture-alliance/dpa/J.Dabrowski)

Renumita Universitate Stanford din California, SUA

Suma datoriilor are efecte negative asupra economiei

Datoriile studenților au putea avea efecte negative asupra economiei pe termen lung, pentru că tinerii îndatorați cumpără mai puține automobile sau case și consumă mai puțin în general. Acest lucru a fost confirmat de șeful FED, Jerome Powell, în timpul unui discurs în fața Congresului, în martie anul trecut. Consideră că datoriile în creștere reprezintă un risc macroeconomic. ”Ar putea chiar să încetinească creșterea economică”.

Studiile arată că există deja efecte negative la cei care nu-și pot plăti datoriile la bănci, pentru că le scade scorul de credit.

Administrația fostului președinte Barack Obama planificase să-i ajute pe unii studenți prin așa-numitul program Student Loan Forgiveness Programme. Cei care după studiu ar fi lucrat în instituții publice, ar fi fost scutiți de returnarea unui procent din credit. Dar recent, Ministerul Educației a anunțat că în perioada președinției Trump au fost refuzate 99,5 la sută din aceste cereri. Administrația Trump planifică să renunțe complet la acest program.



Source link

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here